Campanie de stins lumina

O regula in vanzari, dar si in marketing, spune sa te dezici de negatii si mai ales sa nu lansezi o propozitie, un slogan in care „nu” este “capo di tutti capi”. Si totusi, exista situatii cand tocmai negatia este cheia si centrul unei campanii de comunicare menita sa te ia prin surprindere.

Ramane mereu admirabila ingeniozitatea in promovare, fie ea cu scop mercantil ori social, asocierea aparent nepotrivita, care iti aduce riduri de nedumerire pe frunte, contorsionarea ideilor si conceptelor in asa fel incat sa-ti fie clar din start ca este vorba despre ceva iesit din comun.

De toate acestea probabil nici nu ne vom satura vreodata si vom continua sa gustam cu pofta din inteligenta campaniilor de promovare cu staif. Si cand spun staif, nu ma gandesc la vreun buget burdusit de campanie, la produse de marketing luxoase si branduri apretate, ci ma gandesc la o eleganta a gandirii transpunsa cu bun gust si bun simt intr-o campanie de stins lumina.

Cu o astfel de campanie am dat recent nas in nas. Intai prin mijlocirea televiziunii, apoi a internetului. Se numeste „Salveaza mai mult” si a fost creata de Next Advertising pentru Fundatia Terra Mileniul III, o organizatie non-guvernamentala de protectie a mediului ce promoveaza programe de dezvoltare sustenabila in domeniul schimbarilor climatice si al reducerilor de emisii din sectoarele energie si transporturi.

De ce este ea mai cu mot? In primul rand, pentru ca rastoarna conceptul de caritate spunandu-ti pe sleau ca-i musai sa fii zgarcit. De data aceasta esential nu este sa daruiesti 2 euro prin SMS pentru o cauza nobila, ci sa constientizezi ca salvezi mai mult facand economie. De energie. Cum ar veni, campania incearca sa rezolve problema schimbarilor climatice nu tratand efectele, ci cauzele ei. Iar acesta este un al doilea aspect pentru care ea este mai cu mot.

Ingenios este si modul in care a fost construit un mesaj cu totul nou folosindu-se de unul cu totul vechi si uzat – donarea a 2 euro. Dar inca si mai ingenios este conceptul paginii web www.nuintra.ro, care te intampina cu mesajul „Nu ti-am spus sa nu intri?”. Aproape ca te simti vinovat ca ai dat click. Dar vinovatia este, culmea, exact simtamantul dorit si necesar pentru a deschide poarta constiintei.

Odata intrat spasit in lumea virtuala si slab luminata a campaniei online, esti numai bun de asimilat mesaje despre cum stilul tau de viata afecteaza planeta, dar si ce poti face pentru a salva mai mult. Iar unul dintre lucrurile pe care le poti face fara prea mare efort este sa stingi lumina. Inclusiv cea de pe site.

Si daca tot ai prins gustul lui „On/Off”, ti se asaza dinainte alte cateva „butoane salvatoare” care pun capat risipei si neglijentei umane si pun in stand-by schimbarile climatice.

Nu stiu in ce masura va plac sau va conving imboldurile de protejare a mediului, insa tind sa cred ca veti rasplati inteligenta celor care au creat si promovat aceasta campanie deconectand de la priza incarcatorul de mobil care sta asteptand inutil.

Si cu asta am stins si eu lumina!

Viral din Cartierul Rosu

Plin de promiscuitate, de forfota si oameni. Celebrul Cartier Rosu din Amsterdam este o atractie fascinanta pentru turistii din toate colturile lumii. Multimea misuna constant pe stradutele-i cufundate in lumina rosie, privindu-le pe fetele din vitrine ca pe o sursa de distractie. Insa o campanie devenita virala si-a propus sa schimbe perspectiva asupra renumitului cartier olandez.

Sunt foarte putini cei care se gandesc ca dincolo de vitrinele cu fete ale Carierului Rosu se afla povesti cutremuratoare despre vieti distruse de traficul de carne vie. Si tocmai pentru a schimba acest lucru, organizatia Stop the Traffik a lansat o campanie de constientizare absolut surprinzatoare.

Vorbim insa despre o campanie perfida, inselatoare. Este acelasi gen de campanie-surpriza ca cea derulata recent de catre postul de televiziune TNT si care ameninta sa devina cel mai mare viral din istorie. De altfel, ambele sunt realizate de catre agentia Duval Guillaume din Belgia.

Se stie ca astfel de campanii lucreaza foarte mult cu sensibilitatile publicului, insa „So You Think You Will Dance?” apeleaza la cele mai profunde dintre ele. Este inteligenta si merge direct la tinta intr-un mod spiritual si caustic.

Dupa ce ii lasa sa se distreze in fata vitrinelor cu trupuri sumar imbracate, sa danseze si sa aplaude lacom, trecatorii sunt redusi la tacere de urmatorul mesaj: “In fiecare an mii de femei sunt amagite cu un loc de munca in Europa de Vest. Din pacate, prea multe dintre ele ajung aici.”

Finalul este cu adevarat spectaculos, dar nu prin vreun artificiu tehnologic, ci prin puterea socului dat de cuvinte. Mesajul vine ca o ghiulea, apasand cu forta pe constiinta privitorilor, care raman muti. De uimire, dar mai ales de jena si vina.

In CLIP, ca si in viata, nu totul e ceea ce pare a fi.

[Publicat pe marketingportal.ro]

Cu cap si fara coada: ROM ne aminteste de lucrurile neterminate

Cineva spunea odata ca, la fel ca arta clasica, reclamele pot fi si ele o buna sursa de oglindire a firii si moravurilor unei societati. Ideea nu e nicicum deplasata daca privim nitel catre istoricul comunicarii unuia dintre cele mai jucause, apreciate si premiate branduri romanesti.

ROM are aproape o jumatate de secol vechime. S-a nascut pe vremea comunismului, dar s-a folosit de el pentru a se reinventa in capitalism. Si a facut-o intr-un mod unic, ludic si ironic. Astazi, este poate cel mai nonconformist si indraznet brand autohton, care priveste critic si cu umor realitatile inconjuratoare.

A vrut ca romanii sa-si aminteasca trecutul pentru a invata sa aprecieze prezentul, asa ca le-a vorbit indelung despre Epoca de Aur. Apoi, a vrut sa fie mandri de ei insisi si le-a zgandarit orgoliul cu „American Rom”.  Mai tarziu, le-a consolidat mandria cu o campanie cum nu mai vazuse tot internetul si care striga in gura mare ca „Romanii sunt destepti”.  Acum insa, brandul ROM a decis sa schimbe macazul comunicarii cu publicul sau.

Din mandria de alta data n-a mai ramas mare lucru, pentru ca noua campanie a ROM ne obliga sa privim rusinati, dar si amuzati, catre una dintre tarele nationale: lipsa de finalitate.

Asa ca fiecare priveste in ograda proprie si numara cartile, proiectele, curele, facultatile, planurile si toate lucrurile incepute si ramase neterminate. Iar cand rusinea devine dureroasa, se recurge la un concentrat de energie – batonul ROM Autentic. El este acel „zvac” care ridica tensiunea, impinge adrenalina si duce treaba la bun sfarsit.

Este pentru prima data cand agentia McCann Erickson a exploatat valoarea energetica a produsului ROM si a reusit sa o faca intr-o manieara care se pliaza pe identitatea brandului, pastrand legatura dintre acesta si romanii pe care-i ironizeaza cu atata patos si totusi cu atata drag.

Ceva imi spune insa ca treaba neterminata ramane bine inscrisa in codul genetic autohton si ca va darui inca multe alte „Senzatii tari. Romanesti”.

Iata si spotul: http://www.youtube.com/watch?v=CZtHpK4_kjU&feature=player_embedded

[Publicat pe marketingportal.ro]

 

Shaolinu’ de Bucovina – produs publicitar romanesc cu potential viral

Am vazut-o intaia data in pauza unui show televizat cu audiente zdrobitoare. Intr-o vineri,   pe seara si pe final de martie. Aceea trebuie sa fi fost premiera, iar momentul si postul nici ca puteau sa fie mai bine alese.

Primele secunde au fost misterioase, nu mi-au dezvaluit nimic despre ea, nici de unde vine, nici ce promoveaza. Am constatat doar ca beneficiam de o executie de calitate. Insa poarta imensa de lemn s-a deschis privirii si odata cu ea universul reclamei.

Straiele protagonistilor, imaginile blurate din fundal si notele naiului indicau fugar ca-i vorba despre taram romanesc. Hmm, o alta reclama de-a noastra, deci?! Si as fi trecut poate nepasatore cu telecomanda mai departe, daca n-ar fi fost acel „element” disonant in cadrul atat de falimiar.

O aparitie zambitoare, portocalie si cu ochi oblici a ocupat cadrul pret de cateva secunde, suficient insa cat sa ma tina atenta si uluita. Maiestrie conceptuala si regizorala! In mai putin de 10 secunde, clipul m-a facut sa ridic ochii si sa-i tin acolo, pe ecran. Acum eram pregatita de poveste. Care poveste a curs frumos, inchegat, cu dramatism plin de duh si cu umor fara de vorbe.

Shaolinul isi cauta echilibrul suprem pentru corp si minte printre muntii, traditiile si obiceiurile Bucovinei. Iar ca sa faca parte din viata locului, el are de experimentat cateva etape initiatice: masa (cu mamaliga in prim plan), treburile gospodaresti, cositul sau olaritul.

Nereusitele sale constituie prilejul perfect de a vedea – in sfarsit – si brandul care spune povestea: apa Bucovina. Si uite-asa, de-aici incolo toate-i merg ca pe roate, pentru ca la testul final sa dovedeasca ca a inteles spiritul si practicile locului: mamaliga nu se rupe, ci se taie cu un fir de ata.

Am zambit larg si din toata inima. Finalul fusese de-a dreptul apoteotic, de un umor satios si  senzational cum nu mai gustasem de multa vreme  la o productie publicitara romanesca. O singura dezamagire ma apasa: prezentarea produsului in acea sticla de plastic atat de nepotrivita spatiului rustic.

Altfel, RECLAMA m-a cucerit pe deplin, de la idee si executie, la actori si reprezentantie. Si chiar daca prin targ (cel online) umbla vorba ca ar fi inspirata dintr-un spot mai vechi al Pepsi, tot imi este deosebit de draga. Si tind sa cred ca va va fi si voua.

Si mai cred ca o veti face virala.

[Publicat pe marketingportal.ro]

Arta sloganului nascut in strada. Bucuresti, KM 0

Ma aflu la cateva sute de kilometri distanta de efervescenta Pietei Universitatii, pe care nu am putut-o distinge decat prin sticla pestrita a televizorului. Dar chiar si asa, dincolo de dezbateri sterpe si perfide, dincolo de politic si social, dincolo violente si incrancenari, am regasit in strada o veritabila arta a sloganului.

Printr-o asociere poate putin fortata, as spune ca societatea civila a gasit modalitati multiple si surprinzatoare de a-si face reclama propriilor nemultumiri si ganduri. Dezamagirea, frustrarile, dorintele si toate sperantele ei si-au gasit loc pe pancarte handmade, realizate cu multa pricepere si cu mult umor. Nu le lipseste nici creativitatea, nici inteligenta, nici dulcea rima.

Cuvintele lor, scrise de mana ori pe computer, pe o bucata de hartie ori de carton, au surprins o intreaga gama de trairi, de la amaraciune si dezgust pana la indignare si revolta. Aceasta a fost materia prima din care s-au faurit sloganuri concise, taioase, picante, usor de retinut si reprodus. Si care imi par cu atat mai remarcabile, cu cat sunt nascute peste noapte.

Oamenii din strada nu au studiat brief-uri ample de produs, nu s-au intrunit in sedinte de analiza de brand ori de piata si nici nu si-au faurit strategii de promovare pretioase. Totul s-a datorat unei sclipiri de moment, naturala si cum nu se poate mai intensa.

Pentru ei, Arafat a fost ca un pitch lansat de guvernanti, o invitatie la creativitate individuala si de masa, manifestata prin razmerita. Asa incat, ai fi tentat sa crezi ca fiecare protestatar si toti impreuna ne dau, printre altele, si o lectie de marketing.

Am gustat aluziile fine ori fatise, cuvintele suculente si versificatia, diversitatea ideilor si a constructiilor, dar mai ales capacitatea de a incastra in cateva vorbe o mare si grea mahnire.

Si pentru ca activitatea-mi curenta este legata intructva de zona publicitara, nu am putut sa nu remarc si sa nu apreciez, cu asumata invidie, creativitatea populara: autentica, spontana si demna de cei mai buni marketeri.

Si, de asemenea, nu am putut rezista tentatiei de a aduna, pastra si impartasi cu voi frumustea sloganurilor nascute in strada.

„Iesiti din casa, daca va pasa!”

„Va rugam sa ne scuzati/ Nu producem cat furati.”

„Ocupati Bucurestiul, ocupati Romania!”

„Opriti! Istoria coboara la prima.”

„Udrea nu uita/ Suntem si-mpotriva ta!”

„Ce vreau? Sa traiesc BINE.”

„V-am imbracat in blugi/ Si ne-ati facut slugi.”

„Bucuresti nu ceda/ Tara e de partea ta!”

„Basescu este asteptat in Piata Universitatii la o baie de multime. Apa este asigurata de tunurile Jandarmeriei.”

„Vrem cianura pentru dictatura” (Rosia Montana)

„Avem baloane, nu bastoane. Lasati-ne sa zambim.”

„Daca nu noi, atunci cine? Daca nu acum, atunci cand?”

„Basescu nu uita/ E un fleac demisia.”

„Treziti-ma cand apare cineva cu care merita sa votez.”

„Ghici ghicitoarea mea: Cine va pleca? Basescu.”

„Scoala din Romania scoate tampiti. Pe noi ne-a scos in strada.”

„Sarsaila nu uita/ Romania nu-i a ta!”

„La Palatul Cotroceni canta cucuveaua/ Basescu si cu ai lui si-au facut beleaua”

 „Lacomia voastra, saracia noastra.”

„Jos Basescu si ai lui/ Comunistii neamului!”

 „Blonda, Chioru si Piticu/ Sa se duca la nea Nicu.”

Daca si voua v-au staruit in minte sloganurile strazii, va invit sa contribuiti la aceasta lista cu un comentariu.

[Publicat pe marketingportal.ro]