Arta sloganului nascut in strada. Bucuresti, KM 0

Ma aflu la cateva sute de kilometri distanta de efervescenta Pietei Universitatii, pe care nu am putut-o distinge decat prin sticla pestrita a televizorului. Dar chiar si asa, dincolo de dezbateri sterpe si perfide, dincolo de politic si social, dincolo violente si incrancenari, am regasit in strada o veritabila arta a sloganului.

Printr-o asociere poate putin fortata, as spune ca societatea civila a gasit modalitati multiple si surprinzatoare de a-si face reclama propriilor nemultumiri si ganduri. Dezamagirea, frustrarile, dorintele si toate sperantele ei si-au gasit loc pe pancarte handmade, realizate cu multa pricepere si cu mult umor. Nu le lipseste nici creativitatea, nici inteligenta, nici dulcea rima.

Cuvintele lor, scrise de mana ori pe computer, pe o bucata de hartie ori de carton, au surprins o intreaga gama de trairi, de la amaraciune si dezgust pana la indignare si revolta. Aceasta a fost materia prima din care s-au faurit sloganuri concise, taioase, picante, usor de retinut si reprodus. Si care imi par cu atat mai remarcabile, cu cat sunt nascute peste noapte.

Oamenii din strada nu au studiat brief-uri ample de produs, nu s-au intrunit in sedinte de analiza de brand ori de piata si nici nu si-au faurit strategii de promovare pretioase. Totul s-a datorat unei sclipiri de moment, naturala si cum nu se poate mai intensa.

Pentru ei, Arafat a fost ca un pitch lansat de guvernanti, o invitatie la creativitate individuala si de masa, manifestata prin razmerita. Asa incat, ai fi tentat sa crezi ca fiecare protestatar si toti impreuna ne dau, printre altele, si o lectie de marketing.

Am gustat aluziile fine ori fatise, cuvintele suculente si versificatia, diversitatea ideilor si a constructiilor, dar mai ales capacitatea de a incastra in cateva vorbe o mare si grea mahnire.

Si pentru ca activitatea-mi curenta este legata intructva de zona publicitara, nu am putut sa nu remarc si sa nu apreciez, cu asumata invidie, creativitatea populara: autentica, spontana si demna de cei mai buni marketeri.

Si, de asemenea, nu am putut rezista tentatiei de a aduna, pastra si impartasi cu voi frumustea sloganurilor nascute in strada.

„Iesiti din casa, daca va pasa!”

„Va rugam sa ne scuzati/ Nu producem cat furati.”

„Ocupati Bucurestiul, ocupati Romania!”

„Opriti! Istoria coboara la prima.”

„Udrea nu uita/ Suntem si-mpotriva ta!”

„Ce vreau? Sa traiesc BINE.”

„V-am imbracat in blugi/ Si ne-ati facut slugi.”

„Bucuresti nu ceda/ Tara e de partea ta!”

„Basescu este asteptat in Piata Universitatii la o baie de multime. Apa este asigurata de tunurile Jandarmeriei.”

„Vrem cianura pentru dictatura” (Rosia Montana)

„Avem baloane, nu bastoane. Lasati-ne sa zambim.”

„Daca nu noi, atunci cine? Daca nu acum, atunci cand?”

„Basescu nu uita/ E un fleac demisia.”

„Treziti-ma cand apare cineva cu care merita sa votez.”

„Ghici ghicitoarea mea: Cine va pleca? Basescu.”

„Scoala din Romania scoate tampiti. Pe noi ne-a scos in strada.”

„Sarsaila nu uita/ Romania nu-i a ta!”

„La Palatul Cotroceni canta cucuveaua/ Basescu si cu ai lui si-au facut beleaua”

 „Lacomia voastra, saracia noastra.”

„Jos Basescu si ai lui/ Comunistii neamului!”

 „Blonda, Chioru si Piticu/ Sa se duca la nea Nicu.”

Daca si voua v-au staruit in minte sloganurile strazii, va invit sa contribuiti la aceasta lista cu un comentariu.

[Publicat pe marketingportal.ro]

TinaR si marketingul prin zambet

Este o expresie a stilului si feminitatii romanesti inca din 1994, pe vremea cand unii incercau sa recicleze brandurile antedecembriste, iar altii visau sa creeze unele noi. Dintr-un astfel de vis s-a nascut si TinaR, un brand cu fibra 100% romaneasca.   

A avut parte de propria sa portie de criza, una chiar generoasa, a facut compromisuri pe care nu si le-ar fi dorit, a suspinat dupa vremurile bune, insa nu si-a pierdut incredererea, iar cu un zambet le-a depasit pe toate si s-a relansat intr-un mod cu totul surprinzator. TinaR a indraznit sa creeze o lume multicolora intr-un an extrem de mohorat. Si nu a dat gres.

De 18 ani se dedica cu pasiune femeii, pe care cauta sa o invaluie in gratie, sa o asorteze cu bun-gust, sa o rasfete si sa o incante. Dar in toamna aceasta si-a dorit mai mult, si-a dorit de la ea un zambet, pentru ca, dupa ce o gateste cu cea mai frumoasa rochie si cea mai cocheta poseta, zambetul ramane accesoriul cel mai de pret, cel care face diferenta in intreaga tinuta.

De dorul femeii radiante, TinaR a dedicat o intreaga campanie zambetului, campanie pe care a lansat-o cu mult farmec in toamna acestui an si pe care a intitulat-o „Tu ce zambet porti azi?”

Mai mult decat a fi o intrebare, „Tu ce zambet porti azi?” este un indemn si un concept-cheie al campaniei TinaR, ce a vizat deopotriva offline-ul si online-ul. S-au ales pentru promovarea sa vitrinele celor aproape 20 de magazine TinaR din tara, website-ul si pagina de Facebook a brandului. Dar mai presus de toate, s-au ales chipuri reale si naturale ale femeii TinaR, pentru ca zambetele lor sa atraga alte zambete. Aceste chipuri absolut obisnuite, dar unice totodata, au devenit imaginea campaniei.

In vreme ce altii par amortiti intr-o economie bantuita de spritul crizei, TinaR se reinventeaza. In luna noiembrie si-a lansat noul website, un butic online atat de colorat si vesel incat iti ridica instantaneu colturile gurii a zambet. Acolo, isi invita fanele la o sesiune de terapie virtuala prin shopping si un concurs de povesti sub marca TinaR, care de altfel a adunat cateva mii de testimoniale. Pe Facebook, sporovaieste cu drag si indelung despre moda, cosmetice, muzica, valori si vise, despre intreg universul interior si exterior al femeii.

In fiecare sezon, trendul international ne spune  ca se poarta anumite culori, linii si texturi, insa TinaR nu este un brand de tip fashion victim, ea are propriul trend, pe care-l cizeleaza cu ajutorul designerilor romani. Doar romani.

Dar, pe langa calitatea pieselor vestimentare, pe langa grija pentru clienti si interactiunea constanta cu acestia, brandul are un ceva in plus: un tip de marketing foarte cald, bland, non-agresiv si original, incarcat cu o anume familiaritate. TinaR nu vrea sa te corupa, sa-ti smulga indata privirile si banii din portofel, ci vrea sa te invite la o sueta si sa-ti vorbeasca ca o prietena dintre cele mai dragi. De aici si mesajul care insoteste etichetele sale unice: „Am sa-ti vin bine pentru ca ma asortez cu zambetele tale”. Nu-mi amintesc sa fi vazut un mesaj de vanzare mai bun.

Intr-o lume parca din ce in ce mai posomorata, TinaR ne indeamna sa zambim larg, proaspat si din toata inima. Dincolo de cifre si marketing, campania sa este deosebita pentru ca da brandului o fata umana, iar noua un motiv in plus se ne destindem printr-un dezinvolt suras.

Everyone’s demons

 

I see, I hear, I feel them. They are so near that my heart trembles into my throat. The blood just wants to smash the veins into pieces, sharp pieces cutting the pain and flesh. But the fear is sweet, so sweet that makes me embrace it. So why do I cry? Because they feed with my tears and sorrow.

 

I thought I was walking alone through life, but I’m not. They are here. My demons. And guess what, there are some demons in everyone. Can you face them?

 

 

Copywriting: Lacramioara Vidru

 

Photo: Sorin Furcoi

Priceless Jewel

 

Autumn is the only season that can transform everything into gold, pure, natural gold. But it’s not the gold beneath the earth, the one which takes the form of jewels. It’s the gold above it, that makes nature a priceless jewel itself. Let’s marvel…

Copywriter: Lacramioara Vidru

Photo: Sorin Furcoi

De ce (sa) iubim reclamele

Reclamele. Acele concentrate de mesaje, evidente ori subliminale, in care sta ascunsa istoria unui produs, a unui brand, a unei lumi. Idei ce nasc idei, dorinte si imbolduri. Cum se face ca le indragim?

Semintele publicitatii au fost sadite in lume pe vremea Egiptului Antic. Se spune ca primele reclame a aparut pe pereti si pe papirus. Ele au evoluat odata cu timpul si odata cu noi, insa publicitatea moderna s-a nascut abia la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Si de atunci, ea a incetat sa mai fie un scop in sine, devenind deopotriva mijloc, un mijloc de a transmite ganduri, trairi, semne de intrebare.

In cei peste 2.000 de ani de existenta, reclamele au migrat de la simplu la complex, de la formal la informal, de la traditional la modern, de la materiale conventionale la suporturi neobisnuite. Au urmat trendul vremurilor, avand grija sa nu le scape nimic din evolutie, nici la nivel tehnologic, nici la cel ideatic. Au patruns in toate mediile, reale ori virtuale, au umplut strazile, au colorat panourile, au acaparat televizorul, radioul, mobilul si internetul. S-au lipit de toate si prin toate cauta sa-si atinga telul. Astfel, dupa doua milenii, au ajuns sa acopere intregul registru atributiv: pot fi profunde, haioase, dramatice, socante, amuzante, seci si undeva intre cele doua extreme: geniale ori proaste.

Reclamele se transforma, cu abilitate cameleonica, in toate dorintele noastre si cunosc variatii multiple: pot fi o suma de cuvinte, o suma de acorduri, de fotografii, de imagini video sau toate la un loc. Pot spune o poveste sau doar sa sugereze una. Pot sa provoace valuri ori sa le domoleasca. Pot lua orice forma sau toate formele. Iar in functie de asta, ne amuza, ne rascolesc, ne starnesc pasiuni si intrebari, iar uneori ne obosesc. Totusi, e dificil si bizar sa ne inchipum o lume fara ele, oricat de satui am fi de acestea.

Reclama buna este ca o cafea buna. Te revigoreaza sau te adanceste in tine. Cu siguranta insa, nu te lasa indiferent. Este un produs al umanitatii in aceeasi masura in care si arta este. Reprezinta, daca vreti, o alta forma de arta, una care ti se strecoara pe sub piele, deseori fortand intrarea catre adancuri. Uneori te sufoca pana la iritare, alteori iti fura ochii, un zambet sau un suspin.

Da, publicitatea zilelor noastre este invaziva, staruitoare, agasanta, dar… sublima. Sublima pentru ca s-a depasit pe sine, aruncand peste scopu-i mercantil, frumusetea ambalajului si a plasmuirilor. Pentru ca ascunde ce-i de ascuns si dezvaluie ce-i de dezvaluit. Pentru ca nu vinde doar produse, ci si sperante. Pentru ca iti aseaza dinainte promisiuni: ca vei fi mai frumos, mai tanar, mai sanatos si pentru ca te lasa apoi sa visezi cu ochii deschisi numai la asta. Pentru ca livreaza fantezii sau franturi de realitate. Pentru ca te cauta, te urmareste cu pasiune, insistenta si atitudine pentru a te corupe fara remuscari.

Pentru ca bate cu inocenta din gene sau poate fi surprinzator de vulgara. Pentru ca este cocheta si gatita parca mereu de petrecere. De fapt, intreaga-i natura aduce a petrecere, a bucurie nemasurata ca a aparut un nou tip de detergent, o masina mai buna, o vacanta de neuitat. Pentru ca iti vorbeste despre prezent prin trecut si cu gandul la viitor. Pentru ca se naste din bani pentru a produce bani. In fine, pentru ca este atat de dulce cand minte si pentru ca se preface ca noi nu pricepem toate astea… [citeste continuarea articolului]