3.Made in RO

Cotnari, vinul din cupa zeilor

Sub soarele Estului, acolo unde relieful capata unduiri maiestuose, cel mai de pret rod al pamantului arata ca o promisiune divina, promisiunea de a se preface in vin. Dar nu un vin oarecare, ci dintre acelea care sunt prea nobile pentru a fi baute. Vinul de Cotnari e destinat degustarii pentru a avea ragazul sa-ti spuna povestea din fiecare boaba ce il compune.

Inapoi in timp. Pe urmele vinului de Cotnari

Pe aceste taramuri, vita de vie da in parg de mai bine de doua milenii. Pe dealurile Catalinei, sub atingerea razelor tomnatice de acum 2.500 de ani, locuitorii cetatii traco-getice exersau maiestria tranformarii rodului in licori bahice dulci-acrisoare. Mestesug pe care l-au prefacut ulterior in traditie.

Rasfoind filele istoriei, gasim in scrierile lui Radu Rosetti mentiuni despre podgoria Cotnari la 1250, inainte chiar de intemeierea Moldovei. Dar descoperirile din interiorul cetatii Catalina duc cultura vitei de vie dincolo de timpul crestin, tocmai in vremea regelui geto-dacilor, Burebista (82-44 i.Hr). Si chiar daca, intr-un acces de furie, primul rege al dacilor impune defrisarea fara mila a plantatiilor de vie, traditia va supravietui exemplar vremurilor pentru a cunoaste apogeul in secolele XV-XVI. In perioada domniilor lui Petru al II-lea, Stefan cel Mare si Despot-Voda podgoria Cotnari se arata semeata sub soare: via se intinsese ca o iedera pe colinele Moldovei, iar vinul se imbogatise ca niciodata pana atunci. Insusi Dimitrie Cantemir avea sa scrie in „Descriptio Moldaviae” despre aceste  „podgorii sfinte”.

La sfarsitul secolului al XVI-lea, Cotnariul, cu cele 3.500 de fumuri ale sale, era unul dintre cele mai mari targuri ale Moldovei, dupa Suceava si Bacau. Dezvoltarea s-a datorat in mare parte ciorchinilor rasfatati de soare, dar si iscusintei oamenilor locului de a implini menirea strugurilor: prefacerea in vin. In fond, insusi numele de Cotnari vorbeste despre destinul sau, acela de a fi mester in „cotitul butoaielor” (cot – a coti, a masura si ar – mester).

Pe la 1830, boabele harazite vinului se adunau de pe cele 720 de pogoane ale podgoriei. Un secol mai tarziu dimensiunile acesteia se pastrasera, pentru ca in 1990 viile Cotnariului sa cuprinda nu mai putin de 2.000 hectare. Astazi, vita de vie se intinde lenesa pe 1.700 hectare de pamant ce imbraca dealurile domoale ale Podisului Moldovei. Din ea vinul ajunge a imbatrani frumos in butoaie de stejar ascunse in cramele racoroase de la Cotnari. De altfel, vinoteca este una dintre cele mai impresionante din tara, cu peste 1 milion de sticle, unele mai vechi chiar decat salasul in care se odihnesc.

Putin, ca tot ce-i bun,/ Si bun, ca tot ce-i rar

Intre toate taramurile roditoare de vie, s-ar zice ca aici Dumnezeu a pus cel mai mult soare pe cer pentru a-i da in grija vitele ingreunate de boabe. Desi cocotate pe dealuri, viile sunt protejate de curentii reci datorita fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce aduce cu sine brize de caldura. Asa, in bataia vantului prielnic, boabele copilaresc in voie si se imbogatesc cu dulceata.

La portia de inedit contribuie in buna masura si pozitionarea geografica. Afara de faptul ca respira aproape de sufletul Moldovei –Iasi – podgoria Cotnari se afla pe aceeasi latitudine cu vestitele Champagne din Franta si Tokay din Ungaria. Unii cred insa ca egalitatea este strict geografica, pentru ca in fapt calitatea ridica Cotnariul deasupra celorlalte doua zone viticole.

„Desi se afla la limita de nord, sub aspectul favorabilitatii cultivarii vitei de vie, podgoria Cotnari, prin clima, relief, expozitie, sol, traditie se impune printre renumitele podgorii ale lumii in care se obtin vinuri de cea mai inalta calitate”, spune Constantin Deleanu, directorul Cotnari.

In plus, podgoria ieseana este singura din Romania care se dedica in exclusivitate vinurilor romanesti. Nici un soi strain nu imparte cu via autohtona pamanturile fertile ale zonei. De alftel, nici Grasa de Cotnari nu este de gasit in alta parte pentru ca nu cunoaste taram mai generos decat cel de acasa, de la Cotnari.

Si pentru ca inainte de a cauta abundenta, la Cotnari se pune pret pe calitate, strugurii nu sunt nici zoriti si nici inghesuiti pe vita. Productia de struguri pe hectar este limitata la doar 70-80% fata de alte zone din tara sau de aiurea. Nu degeaba umbla vorba despre vinul de aici ca-i „Putin, ca tot ce-i bun,/ Si bun, ca tot ce-i  rar/ Acesta-i vinul de Cotnar”.

Sufletul Cotnariului

Natura a facut acestor locuri un dar exclusivist, iar oamenii au stiut dintotdeauna sa pretuiasca ceea ce au primit si au transmis darul mai departe. Si-au pus sufletul si dulceata vorbei in struguri si maiestria traditiei in vin. Iata de ce Mihail Sadoveanu scria ca podgoria Cotnari a fost mereu daruita cu „buna potrivire de oameni intelepti si de la natura”.

„In procesul evolutiei podgoriei Cotnari, din punct de vedere al impunerii pe piata, un rol de prima marime l-a avut si il are compania Cotnari S.A.. Aceasta unitate de productie a introdus si a extins in practica vitivinicola competenta profesionala, performanta si competitivitatea economica in intreaga zona de influenta”, spune cu mandrie directorul companiei iesene.

Compania Cotnari detine peste 1.700 hectare de vita de vie, dintre care 1.200 se afla pe rod. De pe aceasta suprafata se obtin doar soiuri romanesti de struguri: Grasa de Cotnari, Francusa, Feteasca Alba si Tamaioasa Romaneasca, in proportii aproape egale, iar mai nou, Feteasca Neagra si Busuioaca de Bohotin.

Regina peste toate soiurile este insa Grasa de Cotnari, din care ia nastere un vin ca niciun altul si imposibil de creat in alta parte de lume. Acesta a fost descris ca fiind „amarui, precum coaja de nuca, cu un parfum puternic, un vin care tinde spre perfectiune, daca este lasat sa se invecheasca”.

Anual productia de struguri se situeaza in jurul cifrei de 12 milioane de  kilograme, in urma procesarii rezultand circa 7,5 milioane litri vin DOC (vin superior de origine controlata). Capacitatea totala de stocare a combinatului este in jur de 2.000 de vagoane, adica 20 milioane de litri de vin.

Compania Cotnari vinde anual peste 10 milioane butelii cu vin, cota de piata detinuta pentru vinurile albe imbuteliate fiind de 23%, la finele anului 2010.

Dar faima vinurilor de aici a depasit de mult hotarul matern. Inca din vremuri apuse, vinurile romanesti au fost la mare cautare in Europa. Dupa spusele lui Dimitrie Cantemir, vinurile produse in Moldova ajungeau pe mesele nobililor din Tarigrad, Varsovia sau Viena. Se pare ca insusi Napolen obisnuia sa se delecteze cu sortimentele Cotnari.

Nici astazi lucrurile nu sunt cu mult diferite. Exporturile vinului de Cotnari au crescut in 2010 cu 15% fara de anul precedent, generand o cifra de afaceri de 25 milioane de euro. Interesul pentru vinul Cotnari a venit atat de pe piata europeana, cat si de pe pietele din SUA, Canada, Japonia, Rusia si China.

Pentru a atinge aceste performante s-a investit cu regularitate in cele mai avansate sisteme de productie, realizate impreuna cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Doar in ultimii cinci ani valoarea investitiilor se ridica la peste 20 milioane de euro.

Vinuri de aur. Buchetul de premii

De pe versantii bine scaldati de raze curg licori fine, innobilate de dragostea viticultorilor si incarcate de istorie. Pentru ca istoria vinului se citeste direct in pahar. Iar valoarea lui de asemenea.

Cele cateva secole de traditie ce lumineaza trecutul acestor vinuri sunt presarate cu multiple medalii nationale si internationale. Inca de la prima sa iesire in lume, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, vinul de Cotnari a castigat distinctia suprema. Atunci a fost vorba despre Grasa de Contari, perla podgoriei. De altfel, acest soi a obtinut peste 50 de medalii la concursurile internationale si alte cateva zeci la cele nationale.  

Grasa de Cotnari a devenit astfel vinul de aur al Romaniei, recunoscut ca atare si de catre consumatorii romani care l-au plasat pe locul I intre vinurile autohtone, intr-un studiu al celor mai reprezentative Branduri romanesti din 2010.

Dar nici celelalte soiuri nu au fost ocolite de aprecieri. Francusa, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca toate au incantat papilele degustatorilor de vin, adunand stima, medalii si cativa stropi de invidie.  

„Am obtinut peste 150 de medalii la diferite competitii internationale si mondiale la care am participat de-a lungul ultimilor 10 ani. Prin vinurile sale din soiuri autentic romanesti, producatorii de la Cotnari fac ca Romania sa se afle in elita producatorilor de mari vinuri ale lumii”, subliniaza Constantin Deleanu.

In vino… futurum

Soarele generos naste in strugurii de la Cotnari un plus de dulceata. De aici perceptia ca aceste soiuri de vin sunt exclusiv dulci ori demidulci. Totusi, Francusa, vinul “de cursa lunga” al podgoriei, spulbera acest mit.

„Francusa este un soi specific podgoriei Cotnari si acest mare avantaj trebuia fructificat la maxim. Apoi, anticipand o migrare a consumului de la vinul dulce spre cel sec si demisec, compania a decis ca trebuie acordata mai multa atentie acestui vin. Ca atare, in ultimii 5 ani am inceput sa lucram la imaginea Francusei. Nu a fost usoara concurenta cu celelalte vinuri seci, Cotnariul fiind recunoscut in trecut  pentru vinuri dulci, insa cu multa munca, imagine, calitate au venit si rezultatele, incununate cu medalia de aur de la Berlin, la concursul de anul trecut », explica directorul Cotnari.

Pe langa soiurile consacrate, Cotnari intentioneaza sa introduca pe piata vinuri rosii si roze de origine controlata. Pentru asta si-a imbogatit podgoria cu 105 hectare de Feteasca Neagra si 40 hectare de Busuioaca de Bohotin.

«Compania Cotnari are cateva avantaje majore: istorie, traditie, doua soiuri autohtone podgoriei – Grasa de Cotnari si Francusa – suprafata de vita de vie cultivata, terroir-ul, tehnologia moderna, specialistii. Toate acestea ne desprind de restul concurentei si ne fac sa spunem ca nu-i este nimanui usor sa ne concureze. Noi am dat startul si am plecat in cursa. In acest fel am provocat si concurenta sa ne urmeze”, conchide Constantin Deleanu.[citeste continuarea articolului…]

Anunțuri
Categorii: 3.Made in RO | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Borsec, natura turnata in sticla

Undeva in inima tarii, asezate cuminti intre munti nu mai inalti de 900 de metri, curg fara ragaz izvoare cu minuni. Multe, limpezi, repezi si pretioase. La Borsec, esenta vietii are ceva aparte: bolboroseste si vindeca.

O apa de poveste

E limpede ca insasi apa ca minunea lichida din pantecul pamantului s-a nascut cu mult inainte ca cei dintai locuitori ai spatiului autohton sa fi pasit nestiutori peste tarana de deasupra-i.  

Itele istoriei incep a se impleti in timpuri stravechi, pe vremea cand romanii isi aflasera linistea pe meleagurile dacice. Ei trebuie sa fi fost printre primii „straini” care s-au bucurat de limpezimea si calitatile apei Borsec. Marturie stau monezile si sarcofagele romane datand din secolul al IV-lea, descoperite de jur imprejurul localitatii care a dat lumii apa ce ii poarta numele.

Cateva secole mai tarziu, apa de la Borsec depasise deja statutul de legenda. Potrivit atestarilor documentare, prin secolul al XVI-lea apa minerala, turnata cu grija in butoaie de stejar, lua regulat drumul curtii domneasti de la Alba Iulia, pentru a fi utilizata ca si tratament de catre Sigismund Bathory. Principele impartaseste cu suveranii Vestului minunea izvorata din pantecul Borsecului, dandu-i faima internationala.

Asa se face ca in secolul al XVIII-lea localitatea din sanul Ardealului se transforma intr-o veritabila statiune balneara, cu cabane din lemn in stil venetian si bai publice. Oameni din toate partile Europei veneau aici in cautarea tamaduirii. Insemnari din 1767 descriu Borsecul ca fiind „locul unde bolnavii disperati din tara si din strainatate se aduna pe timpul verii”.

Prima imbuteliere

Dar punctul temporal care marcheaza inceputul istoriei industriale a apei minerale Borsec este 1803. Anul se leaga de povestea vienezului Valentin Gunther, care, band din apa Borsecului, se vindeca miraculos de o boala considerata incurabila la acea vreme. Uimit si sedus de calitatile sale, acesta isi propune sa toarne minunea in sticle si sa o faca accesibila lumii.

Gunther ia in arenda terenul apelor minerale si, impreuna cu Anton Zimmethausen, consilier municipal la Viena, incepe sa comercializeze apa in Imperiul Austro-Ungar. Dar solul Borsecului nu oferea doar apa curativa, ci si ingredientele necesare fabricarii sticlei. Carevasazica, pachetul complet. Trei ani mai tarziu, in 1806, se lansa imbutelierea industriala a apei minerale, in recipiente faurite din pamantul Borsec.
Se spune ca in acea vreme imbutelierea se facea doar in zilele cu soare, atunci cand presiunea atmosferica era maxima, pentru a creste astfel si continutul de bule ale apei minerala.

Regina apelor minerale

Insusi numele ce i-a fost harazit ofera indiciul revelator ca este vorba despre un loc cu totul special. Borsec este rezultatul contopirii termenilor „borviz” si „szek”, care oglindesc semnificatia metaforica de scaunul apei minerale. Cu cele peste 15 izvoare de apa pura, cine ar putea spune, fara a cadea in deradere, ca Borsec a primit gratuit denumirea de taram al apelor minerale naturale?  

In anul de debut, trei milioane de litri de apa imbuteliata si-au gasit rostul in zonele istorice ale Romaniei, in Ungaria si pe mesele vienezilor. Insa in Austria, apa Borsec se innobileaza cu cel mai de seama titlu-Regina apelor minerale-acordat de insusi imparatul Franz Josef. Este un semn de recunoastere suverana cu care va defila, pe merit, de-aici inainte.

„Totul a pornit de la calitatile deosebite ale apei minerale naturale Borsec. Apa are un continut echilibrat de minerale, un continut redus in fier si este natural carbogazoasa. Ea era renumita pentru tratament inca din timpuri stravechi. Renumele s-a pastrat in timp, romanii apreciind si simtindu-se foarte apropiati de acest brand. I-am auzit pe multi spunand Borsecul e Borsec”, a declarat pentru Manager.ro, Mihaela Draghici, director PR al companiei Romaqua.

205 ani de „domnie”

In urma cu peste doua secole, cei doi investitori care au pus bazele Borsec au atribuit afacerii echivalentul sumei actuale de 87.000 euro. Spre comparatie, suma ar trebui multiplicata de peste 2.000 de ori pentru a oferi dimensiunea fondurilor alocate in ultimul deceniu de existenta al grupului Romaqua, compania care produce astazi Borsec.

„In cei peste 10 ani de activitate volumul investitiilor se ridica la peste 190 milioane de euro, mare parte din acestea fiind destinate investitiilor in tehnologii prietenoase cu mediul”, spune directorul de PR.

Dar totul a meritat. Compania are o cifra de afaceri consistenta, iar Borsec e lider de piata in Romania din 2005.

„Cifra de afaceri realizata anul trecut de Romaqua Group este de 142,5 milioane de euro. Avem 2.022 de angajati, in Borsec exista 6 linii de imbuteliere, iar cota de piata a apei natural carbogazoase Borsec este de 26% in total piata ape imbuteliate, inclusiv apele de izvor si apele de masa.Anul trecut am imbuteliat 335 de milioane de litri de apa minerala naturala”, adauga Mihaela Draghici.

Cantitativ, cei 205 ani de Borsec inseamna 34 de miliarde litri de apa minerala imbuteliata. Mai insemna o multitudine de diplome, medalii si titlul de „Cea mai buna apa minerala carbogazoaza din lume”, acordat in 2004, in cadrul celei mai importante competitii de profil din Statele Unite.

S-ar zice ca Borsec e colectionar de inimi si de titluri. In fond, romanii il considera cel mai de incredere brand din categoria sa, acordandu-i de sase ori consecutiv (in perioada 2006-2011) titlul Trusted Brands.

Si pentru ca tasneste din pamant romanesc, pentru ca se lasa colectata, cercetata si portionata de oamenii locului, pentru ca aduce un strop de sanatate, de puritate si plusvaloare tinuturilor din care izvoraste, apa Borsec se ofera aproape integral romanilor.  

„Proprietarii companiei si-au dorit intotdeauna ca apa Borsec sa fie vanduta cu prioritate pe piata interna. Natura ne-a daruit noua acest dar pretios si romanii trebuie sa beneficieze de apa Borsec. Exportul este de maxim 1,5-2% din vanzari, este doar un export de imagine. Cea mai importanta piata externa este Ungaria. Alte tari in care exportam sunt Italia, Germania, SUA, Canada, Israel, Africa de Sud, Suedia, Iordania, Grecia, Liban”, explica Mihaela Draghici.

Din 1999, marca se afla sub sigla grupului Romaqua, compania cu cea mai mare capacitate de productie si imbuteliere a apei minerale si prima care a obtinut certificatul de calitate ISO 9001. Alaturi de „regina” stau alte 11 branduri, printre care apele minerale Stanceni si Aquatique, bauturile racoritoare Giusto si Cico, berile Albacher si Dorfer sau cafeaua Metropolitan.

„Suntem lideri de piata pe piata apelor minerale naturale cu brandul Borsec. De asemenea, suntem lideri pe piata still drinks (bauturi racoritoare plate, n.r.) cu brandul Giusto Natura si am reusit sa patrundem cu succes pe piata berii cu brandul Albacher”, conchide reprezentanta companiei.

To be continued

Cand ne sunt daruite de-a gata portii generoase de sanatate lichida, limpede si rece nu ne ramane dacat sa ne inclinam pios in fata naturii, sa ne ingrijim de ele cum se cuvine si sa le utilizam fara risipa.[citeste continuarea articolului…]

Categorii: 3.Made in RO | Etichete: , , , , | 4 comentarii

Frumusetea romaneasca are FARMEC

Stau cuminti in lumina reflectoarelor de magazin. Asteptand. Sa te incite, sa te incante, sa iti demonstreze ca nu sunt cu nimic mai prejos decat vecinele de raft. Sunt modeste ca pret, cu si de bun simt ca atitudine. Pe ele sta scris „made in Romania”, inauntru poarta cu mandrie munca catorva sute de concetateni. Nu au nimic ostentativ, doar o istorie de peste un secol de existenta, de cercetari, de transformari. Toate adunate cu grija ca sa-ti fie tie pe plac. In schimb, nu cer decat atat: sa te lasi invaluit de FARMEC.

Farmec, file de poveste

Frumusetea este innascuta. Farmecul insa este mai mult decat o simetrie dulce a trasaturilor. Ambele vin cumva sa se completeze una pe alta, dar ambele trebuie intretinute pentru a straluci neincetat. In 1889, intr-un laborator din Budapesta, se cauta formula perfecta pentru a da frumusetii farmecul perpetuu. Asa se nastea prima si cea mai importanta companie romaneasca de produse cosmetice.

„Povestea companiei Farmec incepe in 1889 atunci cand iau nastere la Budapesta laboratoarele Molnar Moser. In 1943 se desprinde un mic laborator Mol-Mos care isi desfasora activitatea in Cluj. Din istoria de peste 120 de ani a companiei, unul din cele mai importante momente ramane anul 1967, atunci cand a inceput productia cremelor Gerovital H3″, povesteste directorul companiei, Mircea Turdean.

Faima internationala a produselor Farmec ramane legata pe veci de numele Anei Aslan, academician si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie. In cautarea tineretii fara batranete, Ana Aslan prepara, in 1952, un ingredient-minune: vitamina H3, cu rol de diminuare a efectelor imbatranirii. Cu aceste ingredient, Gerovital H3, produs de Farmec, cucereste lumea. Celebritati precum Marlene Dietrich, Claudia Cardinale, Jacqueline Kennedy, Charile Chaplin, Salvador Dali au venit la Bucuresti pentru a beneficia de reteta tineretii.

De la ieri, catre azi

Anii nu au trecut in zadar peste Farmec, iar tranzitia de la economia centralizata, la cea de tip capitalist nu a speriat-o, ci i-a dat un branci. Inca din anii ’90, s-au facut numeroase investitii in retehnologizare, marirea capacitatii de productie si extinderea operatiunilor companiei in tara. Iar cifra de afaceri a crescut frumos. Anul trecut, aceasta s-a ridicat la 95,9 milioane lei, in crestere cu 10% fata de 2009.

Peste 500 de angajati se ingrijesc astazi pentru ca Farmec sa ramana in gratiile consumatorilor. In prezent, compania este liderul pietei de produse cosmetice romanesti, multe dintre marcile produse la Cluj aflandu-se in topul preferintelor consumatorilor autohtoni.

„Ceea ce ne bucura este ca produsele Farmec sunt apreciate din ce in ce mai mult de un segment de consumatoare tinere, care au remarcat inovatiile si calitatea constanta a produselor noastre si ne-au oferit de cele mai multe ori un feedback pozitiv”, spune Mircea Turdean.

Conform datelor Nielsen, in 2010, pe segmentul de ingrijire a fetei, Farmec a inregistrat o cota de piata cantitativa de 26,2%, pozitionandu-se pe locul 1, in timp ce valoric detine o cota de 20,64%. Pe acelasi segment, brandul Gerovital se mentine lider de piata cantitativ, inregistrand o cota de 16,10%, in crestere fata de anul 2009. 

Peste 400 de produse cosmetice poarta cu drag sigla Farmec. Printre vedetele brandului se afla Gerovital H3, AslaVital sau laptele Doina, care se mentine ca cel mai bine vandut demachiant din Romania, avand o cota cantitativa de 17,32%. De asemenea, Gerovital Plant este prima gama 100% romaneasca, completa, fara conservanti care acopera un program intreg de ingrijire: fata, corp, par.

„Suntem si am fost intotdeana orientati spre inovatie; ca sa dau cateva exemple, folosim laptisorul de matca de peste 15 ani, acidul hialuronic are si el o istorie de peste 10 ani in produsele Farmec. Am reusit sa inovam si sa fim primii in domeniul ingrijirii anti-imbatranire – am produs primele creme anti-age din lume”, completeaza cu mandrie Mircea Turdean.

Dar succesul companiei nu se opreste la granita Romaniei. Produsele Farmec sunt exportate in peste 30 de tari din Europa, Asia si America de Nord, unele dintre principalele piete fiind Japonia, Liban, Emiratele Arabe Unite si tari din Europa.

Ingredientele succesului

Munca, pasiune, originalitate. La acestea se adauga grija pentru frumos, respect fata de traditie, sanatate si mediul inconjurator.Toate au contribuit in egala masura la construirea si mentinerea unui brand romanesc cu traditie indelungata.  

„Principiile active pe care le folosim provin in mare parte din natura, asa cum sunt fructele, plantele medicinale autohtone, argila, iar ingredientele folosite nu sunt modificate genetic.In spatele unui produs bun, care se impune singur prin calitate, se afla idei, eforturi de a gasi cea mai buna solutie, numeroase testari, dorinta de a fi deschizatori de drumuri, si nu de a urma pe altii. Tot ceea ce cream este dezvoltat intern, in propriile laboratoare, unde lucreaza biologi, chimisti, farmacisti”, explica directorul companiei.

Un pas catre maine

La Farmec exista pricepere, vointa, incredere, viziune si dorinta de a creste. Iar toate acestea sunt prinse manunchi cu o veriga non-coroziva: mandria. Mandria de a produce, promova si vinde, aici si in restul lumii, frumusete „made in Romania”. Si nici nu-i putin lucru sa ai in spate peste un secol de experienta, pe al carei fundament viitorul se contureaza frumos.

„Pentru anul 2011, ne dorim consolidarea pozitiei pe piata si un avans al afacerilor de inca 5%. In luna februarie am lansat noua gama Gerovital Plant, care a fost urmata de o campanie puternica de promovare, atat in mediile de comunicare clasice, TV si print, cat si in mediul online. Anul acesta vor urma si alte lansari, atat pe segmentul produselor pentru plaja, cat si in randul produselor pentru intretinere corporala. Intentionam, de asemenea, sa patrundem  in retelele moderne de retail din afara tarii, primii pasi in aceasta directie fiind deja realizati anul trecut, prin intrarea pe piata din Ungaria” – Mircea Turdean, directorul general al Farmec. [citeste tot articolul…]

Categorii: 3.Made in RO | Etichete: , , , , , , , , , | 2 comentarii

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: