Printre farduri

Femeii i-a fost harazit sa fie mai frumoasa decat este. Un amalgam de minunatii au fost create pentru ea si pentru indelunga folosinta. Vopsele, miresme, senzatii. Toate ingramadite in cutiute cu minuni, care folosite cu o minima indemanare adauga acel plus… de gingasie, de feminitate, de frumusete.

Universul acestei arte naive ii este revelat in anii inocentei. Constientizandu-se pe sine incepe sa isi doreasca mai mult, iar paleta cromatica a mamei ii sta acum la dispozitie. Incepe procesul de (re)creatie a sinelui in oglinda. Totul este o joaca cu pasteluri. Ochii se descopera sclipind misterios de dupa gene innegrite, gura se simte rotunda si bine definita, obrajii se infiripa trandafirii sub pensula, trupul, in nedeplinatatea formelor sale, se-mbogateste de uleiuri parfumate si pudre cu lumini in ele. Printre farduri, femeia ferecata in copil se dezvaluie pentru a trai o poveste plina de culoare si parfum. Inocenta se invaluie in gratie, definitiv.

Este un ritual initiatic pe care il parcurge singura si aproape instinctiv. Incepe cu o experienta ludica pentru a se sfarsi cu un obicei. Devine un ceremonial de infrumusetare in care ea este deopotriva artist si opera de arta. Asemeni unui alchimist, fabrica mixturi de culori si arome cu care nauceste ochii, zdruncina sufletul si care cauta nemurirea.

Prafuri, sticlute, oglinzi. Un intreg spatiu de ceremonie in care au acces doar initiatii, pentru ca doar cei care-i impartasesc cultul, stapanesc si harul de a-l intelege. Restul sunt admiratori naivi ai maiestriei sale.

Cu fiecare rasarit si la fiecare geamat de inserare se dedica siesi cu pasiune canonica. Spatiul se estompeaza in jur. Minutele ii apartin in totalitate. Doar ea cu ea, in lumea ei. Se desavarseste astfel zi de zi cu cateva pensule si culori .