Cotnari, vinul din cupa zeilor

Sub soarele Estului, acolo unde relieful capata unduiri maiestuose, cel mai de pret rod al pamantului arata ca o promisiune divina, promisiunea de a se preface in vin. Dar nu un vin oarecare, ci dintre acelea care sunt prea nobile pentru a fi baute. Vinul de Cotnari e destinat degustarii pentru a avea ragazul sa-ti spuna povestea din fiecare boaba ce il compune.

Inapoi in timp. Pe urmele vinului de Cotnari

Pe aceste taramuri, vita de vie da in parg de mai bine de doua milenii. Pe dealurile Catalinei, sub atingerea razelor tomnatice de acum 2.500 de ani, locuitorii cetatii traco-getice exersau maiestria tranformarii rodului in licori bahice dulci-acrisoare. Mestesug pe care l-au prefacut ulterior in traditie.

Rasfoind filele istoriei, gasim in scrierile lui Radu Rosetti mentiuni despre podgoria Cotnari la 1250, inainte chiar de intemeierea Moldovei. Dar descoperirile din interiorul cetatii Catalina duc cultura vitei de vie dincolo de timpul crestin, tocmai in vremea regelui geto-dacilor, Burebista (82-44 i.Hr). Si chiar daca, intr-un acces de furie, primul rege al dacilor impune defrisarea fara mila a plantatiilor de vie, traditia va supravietui exemplar vremurilor pentru a cunoaste apogeul in secolele XV-XVI. In perioada domniilor lui Petru al II-lea, Stefan cel Mare si Despot-Voda podgoria Cotnari se arata semeata sub soare: via se intinsese ca o iedera pe colinele Moldovei, iar vinul se imbogatise ca niciodata pana atunci. Insusi Dimitrie Cantemir avea sa scrie in „Descriptio Moldaviae” despre aceste  „podgorii sfinte”.

La sfarsitul secolului al XVI-lea, Cotnariul, cu cele 3.500 de fumuri ale sale, era unul dintre cele mai mari targuri ale Moldovei, dupa Suceava si Bacau. Dezvoltarea s-a datorat in mare parte ciorchinilor rasfatati de soare, dar si iscusintei oamenilor locului de a implini menirea strugurilor: prefacerea in vin. In fond, insusi numele de Cotnari vorbeste despre destinul sau, acela de a fi mester in „cotitul butoaielor” (cot – a coti, a masura si ar – mester).

Pe la 1830, boabele harazite vinului se adunau de pe cele 720 de pogoane ale podgoriei. Un secol mai tarziu dimensiunile acesteia se pastrasera, pentru ca in 1990 viile Cotnariului sa cuprinda nu mai putin de 2.000 hectare. Astazi, vita de vie se intinde lenesa pe 1.700 hectare de pamant ce imbraca dealurile domoale ale Podisului Moldovei. Din ea vinul ajunge a imbatrani frumos in butoaie de stejar ascunse in cramele racoroase de la Cotnari. De altfel, vinoteca este una dintre cele mai impresionante din tara, cu peste 1 milion de sticle, unele mai vechi chiar decat salasul in care se odihnesc.

Putin, ca tot ce-i bun,/ Si bun, ca tot ce-i rar

Intre toate taramurile roditoare de vie, s-ar zice ca aici Dumnezeu a pus cel mai mult soare pe cer pentru a-i da in grija vitele ingreunate de boabe. Desi cocotate pe dealuri, viile sunt protejate de curentii reci datorita fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce aduce cu sine brize de caldura. Asa, in bataia vantului prielnic, boabele copilaresc in voie si se imbogatesc cu dulceata.

La portia de inedit contribuie in buna masura si pozitionarea geografica. Afara de faptul ca respira aproape de sufletul Moldovei –Iasi – podgoria Cotnari se afla pe aceeasi latitudine cu vestitele Champagne din Franta si Tokay din Ungaria. Unii cred insa ca egalitatea este strict geografica, pentru ca in fapt calitatea ridica Cotnariul deasupra celorlalte doua zone viticole.

„Desi se afla la limita de nord, sub aspectul favorabilitatii cultivarii vitei de vie, podgoria Cotnari, prin clima, relief, expozitie, sol, traditie se impune printre renumitele podgorii ale lumii in care se obtin vinuri de cea mai inalta calitate”, spune Constantin Deleanu, directorul Cotnari.

In plus, podgoria ieseana este singura din Romania care se dedica in exclusivitate vinurilor romanesti. Nici un soi strain nu imparte cu via autohtona pamanturile fertile ale zonei. De alftel, nici Grasa de Cotnari nu este de gasit in alta parte pentru ca nu cunoaste taram mai generos decat cel de acasa, de la Cotnari.

Si pentru ca inainte de a cauta abundenta, la Cotnari se pune pret pe calitate, strugurii nu sunt nici zoriti si nici inghesuiti pe vita. Productia de struguri pe hectar este limitata la doar 70-80% fata de alte zone din tara sau de aiurea. Nu degeaba umbla vorba despre vinul de aici ca-i „Putin, ca tot ce-i bun,/ Si bun, ca tot ce-i  rar/ Acesta-i vinul de Cotnar”.

Sufletul Cotnariului

Natura a facut acestor locuri un dar exclusivist, iar oamenii au stiut dintotdeauna sa pretuiasca ceea ce au primit si au transmis darul mai departe. Si-au pus sufletul si dulceata vorbei in struguri si maiestria traditiei in vin. Iata de ce Mihail Sadoveanu scria ca podgoria Cotnari a fost mereu daruita cu „buna potrivire de oameni intelepti si de la natura”.

„In procesul evolutiei podgoriei Cotnari, din punct de vedere al impunerii pe piata, un rol de prima marime l-a avut si il are compania Cotnari S.A.. Aceasta unitate de productie a introdus si a extins in practica vitivinicola competenta profesionala, performanta si competitivitatea economica in intreaga zona de influenta”, spune cu mandrie directorul companiei iesene.

Compania Cotnari detine peste 1.700 hectare de vita de vie, dintre care 1.200 se afla pe rod. De pe aceasta suprafata se obtin doar soiuri romanesti de struguri: Grasa de Cotnari, Francusa, Feteasca Alba si Tamaioasa Romaneasca, in proportii aproape egale, iar mai nou, Feteasca Neagra si Busuioaca de Bohotin.

Regina peste toate soiurile este insa Grasa de Cotnari, din care ia nastere un vin ca niciun altul si imposibil de creat in alta parte de lume. Acesta a fost descris ca fiind „amarui, precum coaja de nuca, cu un parfum puternic, un vin care tinde spre perfectiune, daca este lasat sa se invecheasca”.

Anual productia de struguri se situeaza in jurul cifrei de 12 milioane de  kilograme, in urma procesarii rezultand circa 7,5 milioane litri vin DOC (vin superior de origine controlata). Capacitatea totala de stocare a combinatului este in jur de 2.000 de vagoane, adica 20 milioane de litri de vin.

Compania Cotnari vinde anual peste 10 milioane butelii cu vin, cota de piata detinuta pentru vinurile albe imbuteliate fiind de 23%, la finele anului 2010.

Dar faima vinurilor de aici a depasit de mult hotarul matern. Inca din vremuri apuse, vinurile romanesti au fost la mare cautare in Europa. Dupa spusele lui Dimitrie Cantemir, vinurile produse in Moldova ajungeau pe mesele nobililor din Tarigrad, Varsovia sau Viena. Se pare ca insusi Napolen obisnuia sa se delecteze cu sortimentele Cotnari.

Nici astazi lucrurile nu sunt cu mult diferite. Exporturile vinului de Cotnari au crescut in 2010 cu 15% fara de anul precedent, generand o cifra de afaceri de 25 milioane de euro. Interesul pentru vinul Cotnari a venit atat de pe piata europeana, cat si de pe pietele din SUA, Canada, Japonia, Rusia si China.

Pentru a atinge aceste performante s-a investit cu regularitate in cele mai avansate sisteme de productie, realizate impreuna cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Doar in ultimii cinci ani valoarea investitiilor se ridica la peste 20 milioane de euro.

Vinuri de aur. Buchetul de premii

De pe versantii bine scaldati de raze curg licori fine, innobilate de dragostea viticultorilor si incarcate de istorie. Pentru ca istoria vinului se citeste direct in pahar. Iar valoarea lui de asemenea.

Cele cateva secole de traditie ce lumineaza trecutul acestor vinuri sunt presarate cu multiple medalii nationale si internationale. Inca de la prima sa iesire in lume, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, vinul de Cotnari a castigat distinctia suprema. Atunci a fost vorba despre Grasa de Contari, perla podgoriei. De altfel, acest soi a obtinut peste 50 de medalii la concursurile internationale si alte cateva zeci la cele nationale.  

Grasa de Cotnari a devenit astfel vinul de aur al Romaniei, recunoscut ca atare si de catre consumatorii romani care l-au plasat pe locul I intre vinurile autohtone, intr-un studiu al celor mai reprezentative Branduri romanesti din 2010.

Dar nici celelalte soiuri nu au fost ocolite de aprecieri. Francusa, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca toate au incantat papilele degustatorilor de vin, adunand stima, medalii si cativa stropi de invidie.  

„Am obtinut peste 150 de medalii la diferite competitii internationale si mondiale la care am participat de-a lungul ultimilor 10 ani. Prin vinurile sale din soiuri autentic romanesti, producatorii de la Cotnari fac ca Romania sa se afle in elita producatorilor de mari vinuri ale lumii”, subliniaza Constantin Deleanu.

In vino… futurum

Soarele generos naste in strugurii de la Cotnari un plus de dulceata. De aici perceptia ca aceste soiuri de vin sunt exclusiv dulci ori demidulci. Totusi, Francusa, vinul “de cursa lunga” al podgoriei, spulbera acest mit.

„Francusa este un soi specific podgoriei Cotnari si acest mare avantaj trebuia fructificat la maxim. Apoi, anticipand o migrare a consumului de la vinul dulce spre cel sec si demisec, compania a decis ca trebuie acordata mai multa atentie acestui vin. Ca atare, in ultimii 5 ani am inceput sa lucram la imaginea Francusei. Nu a fost usoara concurenta cu celelalte vinuri seci, Cotnariul fiind recunoscut in trecut  pentru vinuri dulci, insa cu multa munca, imagine, calitate au venit si rezultatele, incununate cu medalia de aur de la Berlin, la concursul de anul trecut », explica directorul Cotnari.

Pe langa soiurile consacrate, Cotnari intentioneaza sa introduca pe piata vinuri rosii si roze de origine controlata. Pentru asta si-a imbogatit podgoria cu 105 hectare de Feteasca Neagra si 40 hectare de Busuioaca de Bohotin.

«Compania Cotnari are cateva avantaje majore: istorie, traditie, doua soiuri autohtone podgoriei – Grasa de Cotnari si Francusa – suprafata de vita de vie cultivata, terroir-ul, tehnologia moderna, specialistii. Toate acestea ne desprind de restul concurentei si ne fac sa spunem ca nu-i este nimanui usor sa ne concureze. Noi am dat startul si am plecat in cursa. In acest fel am provocat si concurenta sa ne urmeze”, conchide Constantin Deleanu.[citeste continuarea articolului…]

Anunțuri
Categorii: 3.Made in RO | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: