Borsec, natura turnata in sticla

Undeva in inima tarii, asezate cuminti intre munti nu mai inalti de 900 de metri, curg fara ragaz izvoare cu minuni. Multe, limpezi, repezi si pretioase. La Borsec, esenta vietii are ceva aparte: bolboroseste si vindeca.

O apa de poveste

E limpede ca insasi apa ca minunea lichida din pantecul pamantului s-a nascut cu mult inainte ca cei dintai locuitori ai spatiului autohton sa fi pasit nestiutori peste tarana de deasupra-i.  

Itele istoriei incep a se impleti in timpuri stravechi, pe vremea cand romanii isi aflasera linistea pe meleagurile dacice. Ei trebuie sa fi fost printre primii „straini” care s-au bucurat de limpezimea si calitatile apei Borsec. Marturie stau monezile si sarcofagele romane datand din secolul al IV-lea, descoperite de jur imprejurul localitatii care a dat lumii apa ce ii poarta numele.

Cateva secole mai tarziu, apa de la Borsec depasise deja statutul de legenda. Potrivit atestarilor documentare, prin secolul al XVI-lea apa minerala, turnata cu grija in butoaie de stejar, lua regulat drumul curtii domneasti de la Alba Iulia, pentru a fi utilizata ca si tratament de catre Sigismund Bathory. Principele impartaseste cu suveranii Vestului minunea izvorata din pantecul Borsecului, dandu-i faima internationala.

Asa se face ca in secolul al XVIII-lea localitatea din sanul Ardealului se transforma intr-o veritabila statiune balneara, cu cabane din lemn in stil venetian si bai publice. Oameni din toate partile Europei veneau aici in cautarea tamaduirii. Insemnari din 1767 descriu Borsecul ca fiind „locul unde bolnavii disperati din tara si din strainatate se aduna pe timpul verii”.

Prima imbuteliere

Dar punctul temporal care marcheaza inceputul istoriei industriale a apei minerale Borsec este 1803. Anul se leaga de povestea vienezului Valentin Gunther, care, band din apa Borsecului, se vindeca miraculos de o boala considerata incurabila la acea vreme. Uimit si sedus de calitatile sale, acesta isi propune sa toarne minunea in sticle si sa o faca accesibila lumii.

Gunther ia in arenda terenul apelor minerale si, impreuna cu Anton Zimmethausen, consilier municipal la Viena, incepe sa comercializeze apa in Imperiul Austro-Ungar. Dar solul Borsecului nu oferea doar apa curativa, ci si ingredientele necesare fabricarii sticlei. Carevasazica, pachetul complet. Trei ani mai tarziu, in 1806, se lansa imbutelierea industriala a apei minerale, in recipiente faurite din pamantul Borsec.
Se spune ca in acea vreme imbutelierea se facea doar in zilele cu soare, atunci cand presiunea atmosferica era maxima, pentru a creste astfel si continutul de bule ale apei minerala.

Regina apelor minerale

Insusi numele ce i-a fost harazit ofera indiciul revelator ca este vorba despre un loc cu totul special. Borsec este rezultatul contopirii termenilor „borviz” si „szek”, care oglindesc semnificatia metaforica de scaunul apei minerale. Cu cele peste 15 izvoare de apa pura, cine ar putea spune, fara a cadea in deradere, ca Borsec a primit gratuit denumirea de taram al apelor minerale naturale?  

In anul de debut, trei milioane de litri de apa imbuteliata si-au gasit rostul in zonele istorice ale Romaniei, in Ungaria si pe mesele vienezilor. Insa in Austria, apa Borsec se innobileaza cu cel mai de seama titlu-Regina apelor minerale-acordat de insusi imparatul Franz Josef. Este un semn de recunoastere suverana cu care va defila, pe merit, de-aici inainte.

„Totul a pornit de la calitatile deosebite ale apei minerale naturale Borsec. Apa are un continut echilibrat de minerale, un continut redus in fier si este natural carbogazoasa. Ea era renumita pentru tratament inca din timpuri stravechi. Renumele s-a pastrat in timp, romanii apreciind si simtindu-se foarte apropiati de acest brand. I-am auzit pe multi spunand Borsecul e Borsec”, a declarat pentru Manager.ro, Mihaela Draghici, director PR al companiei Romaqua.

205 ani de „domnie”

In urma cu peste doua secole, cei doi investitori care au pus bazele Borsec au atribuit afacerii echivalentul sumei actuale de 87.000 euro. Spre comparatie, suma ar trebui multiplicata de peste 2.000 de ori pentru a oferi dimensiunea fondurilor alocate in ultimul deceniu de existenta al grupului Romaqua, compania care produce astazi Borsec.

„In cei peste 10 ani de activitate volumul investitiilor se ridica la peste 190 milioane de euro, mare parte din acestea fiind destinate investitiilor in tehnologii prietenoase cu mediul”, spune directorul de PR.

Dar totul a meritat. Compania are o cifra de afaceri consistenta, iar Borsec e lider de piata in Romania din 2005.

„Cifra de afaceri realizata anul trecut de Romaqua Group este de 142,5 milioane de euro. Avem 2.022 de angajati, in Borsec exista 6 linii de imbuteliere, iar cota de piata a apei natural carbogazoase Borsec este de 26% in total piata ape imbuteliate, inclusiv apele de izvor si apele de masa.Anul trecut am imbuteliat 335 de milioane de litri de apa minerala naturala”, adauga Mihaela Draghici.

Cantitativ, cei 205 ani de Borsec inseamna 34 de miliarde litri de apa minerala imbuteliata. Mai insemna o multitudine de diplome, medalii si titlul de „Cea mai buna apa minerala carbogazoaza din lume”, acordat in 2004, in cadrul celei mai importante competitii de profil din Statele Unite.

S-ar zice ca Borsec e colectionar de inimi si de titluri. In fond, romanii il considera cel mai de incredere brand din categoria sa, acordandu-i de sase ori consecutiv (in perioada 2006-2011) titlul Trusted Brands.

Si pentru ca tasneste din pamant romanesc, pentru ca se lasa colectata, cercetata si portionata de oamenii locului, pentru ca aduce un strop de sanatate, de puritate si plusvaloare tinuturilor din care izvoraste, apa Borsec se ofera aproape integral romanilor.  

„Proprietarii companiei si-au dorit intotdeauna ca apa Borsec sa fie vanduta cu prioritate pe piata interna. Natura ne-a daruit noua acest dar pretios si romanii trebuie sa beneficieze de apa Borsec. Exportul este de maxim 1,5-2% din vanzari, este doar un export de imagine. Cea mai importanta piata externa este Ungaria. Alte tari in care exportam sunt Italia, Germania, SUA, Canada, Israel, Africa de Sud, Suedia, Iordania, Grecia, Liban”, explica Mihaela Draghici.

Din 1999, marca se afla sub sigla grupului Romaqua, compania cu cea mai mare capacitate de productie si imbuteliere a apei minerale si prima care a obtinut certificatul de calitate ISO 9001. Alaturi de „regina” stau alte 11 branduri, printre care apele minerale Stanceni si Aquatique, bauturile racoritoare Giusto si Cico, berile Albacher si Dorfer sau cafeaua Metropolitan.

„Suntem lideri de piata pe piata apelor minerale naturale cu brandul Borsec. De asemenea, suntem lideri pe piata still drinks (bauturi racoritoare plate, n.r.) cu brandul Giusto Natura si am reusit sa patrundem cu succes pe piata berii cu brandul Albacher”, conchide reprezentanta companiei.

To be continued

Cand ne sunt daruite de-a gata portii generoase de sanatate lichida, limpede si rece nu ne ramane dacat sa ne inclinam pios in fata naturii, sa ne ingrijim de ele cum se cuvine si sa le utilizam fara risipa.[citeste continuarea articolului…]

Anunțuri
Categorii: 3.Made in RO | Etichete: , , , , | 4 comentarii

Navigare în articol

4 gânduri despre „Borsec, natura turnata in sticla

  1. the deceiver

    E foarte adevarat si – in acelasi – timp impresionant ce spui. „Borsec ” e un brand veritabil romanesc, e esnta vietii pur romaneasca.
    Iar cifrele insiruite sunt profiturile si investitiile ,sunt, la randul lor , impresionante.
    Intamplarea face ca, urmat de instinctul cunoasterii „pe viu” a acestui brand sa merg acolo in vacanta.
    Nu gasesc un sinonim mai aspru pentru cuvantul „dezolant”. Poate „depresiv”. Statinea este literalmente depresiva. Toate acele (foste) vile, lasate in paragina, care foiau in anii ’60-’70 de turisti apartinand clasei muncitoare, si care „artistic” si „inspirativ” au fost denumite (notate) cu cifre, iti dau senzatia ca ai nimerit intr-un prost film horor. Unii pereti daramati lasa sa se vada interioare zugravite cu ruloul, si urme ale unor carpete cu iz artistic gen „Rapirea de serai”.
    In statiune nu poti intreba pe nimeni, doar pe vreun localnic ratacit, daca poti innopta. Si acela te indruma sa mergi in sat, aflat la vreo 3 km distanta, unde poate ai norocul sa dai pe cineva care sa te primeasca pentru o noapte scurta, care va si intrerupta de graba de a pleca de acolo, oriunde in alta parte.
    Toate acele imagini triste si pustii sunt contrastate doar de susurul vesel si tineresc al celor cateva izvoare minerale,din care unele carbogazoase chiar, notate tot cu cifre si care desi lasate in paragina continua sa ne faca sa fim mandri , fara a avea vreo contributie, ca putem turna in sticle apa „Made in Romania”

    • Eke

      Nu am ajuns pe taramul apelor minerale, dar stiu ca timpul si nepasarea au creat acolo un tablou „dezolant”, dupa cum tu insuti l-ai numit. Am vrut sa uit totusi, macar pentru o clipa, de toate astea. Am sperat ca evidentiind lucrurile ce nasc in noi un sentiment de mandrie, ne vom trezi din amortire.

      • the deceiver

        Nu vreau sa monopolizez magnificu-ti blog si nici, prin comentariile mele anoste sa il transform intr-un banal chat.
        Voi incerca pe viitor sa fiu doar un constant si anonim cititor cuminte …asta nu inseamna ca scrierile tale nu vor ramane in my favorites…
        Toate cele bune si succes…pentru ca il meriti dim plin.

  2. Eke

    Nicidecum comentariile nu-ti sunt anoste. Esti nejustificat de rautacios cu tine insuti:P, iar „monopolul” imi face bine. In fond, esti singurul care a ramas „constant”, dupa cum spui chiar tu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: